Ovidiu Vitan : alaturi de G.P. Ermin, Deea Sterea, de la Crux Publishing, scriitoarea Alina Voinea la lansarea „Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul” a lui G.P. Ermin

Asta-toamna, scriitorul G.P. Ermin mi-a facut marea onoarea de a ma invita sa semnez prefata noii sale carti, „Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul”, pe care o scria in colaborare cu misteriosul autor japonez Kazuo Mori. Iar vineri cartea a fost prezentata publicului, la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Spicuiesc:
– nici macar G.P. Ermin nu stie cine este Kazuo Mori (pseudonim), care a disparut de pe radare de mai bine de o luna. Stim doar ca exista (cel putin exista in 2025), e om si scrie SF foarte bine.

• cartea imagineaza ca va aparea o bursa in care operele literare vor inlocui actiunile companiilor

• alaturi de G.P. Ermin, Deea Sterea, de la Crux Publishing, editura care a publicat cartea, scriitoarea Alina Voinea (autoarea excelentului roman „Sentient”) si publicul minunat, timp de doua ore neincapatoare am purtat cea mai metaliterara discutie (si nu e meritul nostru, ci al nebuniei de carte a autorului) despre bursa si AI, fara sa mai stim pe alocuri daca era vorba despre bursa din carte, BVB sau (si aici trecem la punctul urmator)
• BURSA LITERARA REALA PE CARE A CREAT-O G. P. ERMIN!, sub forma unei aplicatii, prezentata vineri la lansare si pe care deja sunt listate fragmente literare trimise de autori, aspiranti, cititori etc.:

bursa-scriitorilor.web.app

Felicitari, dle Germin Petcu, pentru o carte borgesiana la suflet, hi-tech la spirit si, cel mai important, mainstream la trup!

Vineri, 20 martie, 2026, de la ora 18:00, te invităm la lansarea romanului Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul, semnat de G. P. Ermin și Kazuo Mori, o colaborare literară româno-japoneză rară, care aduce împreună pesimismul analitic european și avangarda experimentală niponă.

Cartea este un SF de idei cu satiră și comentariu cultural, economic și, pe alocuri, politic, construit în jurul unei întrebări neliniștitoare: ce se întâmplă cu literatura atunci când oamenii nu mai citesc, dar inteligențele artificiale încep să o prețuiască mai mult decât o facem noi?

Pornind de la o ipoteză futuristă, romanul deschide o punte către un postmodernism filosofic și suprarealist, de inspirație borgesiană, și ajunge să fie, discret, dar tăios, un rechizitoriu al prezentului.